marți, 19 martie 2013

Rândunica


Te văd acum
zburând prin curte
spre cuibul tău
din anii trecuţi,
plutind pe aripi
în reprize scurte,
anunţând primăvara
şi timpul de nunţi...

Rândunica iarăşi zboară
pe cer senin de primăvară,
timpul se întâlneşte iară
cu zâmbetele de chitară,
viaţa iarăşi înfloreşte
pentru încă o vară,
lumea, din nou, se veseleşte
din zori şi până-n seară!

Îţi văd puişorii
strigând în gura largă,
din cuibul tău
lipit de grindă,
chemându-te
ca să le aduci în grabă
de ale gurii
şi aripi să-i cuprindă.

Rândunica iarăşi zboară
pe cer senin de primăvară,
timpul se întâlneşte iară
cu zâmbetele de chitară,
viaţa iarăşi înfloreşte
pentru încă o vară,
lumea, din nou, se veseleşte
din zori şi până-n seară!

Iată-ţi puii
cum zboară prin şură
învăţând aerul
cum să-l stăpânească,
gătindu-se să plece
şi ei după căldură,
alături de toată
suita voastră păsărească...

Rândunica iarăşi zboară
pe cer senin de primăvară,
timpul se întâlneşte iară
cu zâmbetele de chitară,
viaţa iarăşi înfloreşte
pentru încă o vară,
lumea, din nou, se veseleşte
din zori şi până-n seară!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Radu Lucian Alexandru