joi, 7 martie 2013

Mara




Ce dulce eşti tu Mara, mai ales vara;
ce fascinantă eşti tu Mara, mai ales seara;
ce misterioasă eşti tu Mara, în această seară,
mai ales goală...
Îmi e şi frică să te ating
să nu dispari cumva misterioasă;
fără iubirea ta mă sting:
- Să nu fii vis! Să-mi fii mireasă!
Ce dulce eşti tu Mara, mai ales vara;
ce fascinantă eşti tu Mara, mai ales seara;
ce misterioasă eşti tu Mara, în această seară,
mai ales goală...
Mi-e teamă şi să te sărut
să nu cumva să fugi în taină
spre locuri fără de început:
- Să nu fii vis! Că eşti prea faină!
Ce dulce eşti tu Mara, mai ales vara;
ce fascinantă eşti tu Mara, mai ales seara;
ce misterioasă eşti tu Mara, în această seară,
mai ales goală...
Prea delicat în braţe te cuprind
să nu distrug cumva clipa noastră de poezie
şi peste tine mă întind:
- Să nu fii vis! Fii viaţă de magie!
Ce dulce eşti tu Mara, mai ales vara;
ce fascinantă eşti tu Mara, mai ales seara;
ce misterioasă eşti tu Mara, în această seară,
mai ales goală...


Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Radu Lucian Alexandru